Acum ceva timp am început o nouă serie de articole în care vorbim despre granit, una dintre cele mai folosite pietre în construcții. În cazul în care nu ai citit prima parte a seriei, o poți găsi aici. Parcurge acest articol pentru a afla mai multe informații despre compoziția, structura, cromatica, caracteristicile, modelele și, cel mai important, istoria acestei pietre naturale.

Granitul este una dintre cele mai vechi pietrele naturale și a fost folosit foarte des de-a lungul timpului. Piramidele din Giza sunt unele dintre primele structuri construite cu această piatră. Ca drept dovadă pentru rezistența sa în timp, piramidele egiptene au deveni astăzi obiective turistice vizitate anual de zeci de mii de oameni.

Formarea granitului

Procesul de formare al granitului începe în mijlocului Pământului, deoarece acesta se formează din lavă care se răcește și devine densă. În această etapă a procesului, granitul a devine atât de tare încât depășește chiar și duritatea diamantului.

Odată ce lava se ridică la suprafață, începe procesul de răcire. Piatra dezvoltă cristale mari, care sunt foarte puternice și foarte grele. În funcție de locul de provenință al lavei, granitul capătă o culoarea specifică, dar și anumite proprietăți. De exemplu, unele tipuri de granit sunt mai rezistente față de celelalte.

Tot originea lavei este cea care stabilești nu doar culoare pietrei, ci și modelul care o acoperă. Compoziția chimică finală, textura și mineralogia granitului sunt adesea diferite față de cele inițiale, deoarece se modifică pe parcurs.

Granitul se găsește în diferite locuri ale lumii: Africa, Spania, Norvegia, Brazilia și India sunt doar câteva astfel de regiuni. Tot aceste locuri sunt cele în care această piatră naturală a fost folosită din timpuri străvechi. Există multe capodopere realizate din granit în aceste regiuni ale lumii.

Caracteristicile granitului

Granit e compus în mare parte din dioxid de siliciu, feldspat și cuarț, împreună cu alte minerale naturale. Este o rocă robust și eruptivă, care este formata ca urmare a răcirii magmei. Compoziția sa și mineralele naturale variază de la carieră la carieră, dar cel mai important aspect este că, indiferent de locul său de proveniență, toate modelele de granit au o rezistență mult mai mare față de alte pietre naturale. În continuare, vom vorbi despre principalele sale caracteristici.

Duritate

Cel mai mare nivel de duritate pe scala Mohs îl are diamantul, cel mai dur material din lume, cotat cu numărul 10. Cele mai multe tipuri de granit se încadrează între 7 și 8 pe aceeași scală. Acest aspect arată că granitul este aproape la fel de dur ca diamantul. Nu e de mirare cum structurile realizate din granit, cu secole în urmă, sunt încă în intacte. Granitul este, de asemenea, extrem de rezistent la zgârieturi și la căldură, tocmai de aceea este folosit foarte mult pentru construcții exterioare.

Fisuri

Plăcile de granit prezintă pe suprafață modele realizate din fisuri fine. Aceste fisuri sunt unice, diferă la fiecare placă de granit în parte, și apar datorită alunecărilor de teren sau a cutremurelor care au avut loc în perioada de formare.

Crăpături de suprafață

Pentru a elimina micile crăpături de pe suprafața sa, granitul este foarte riguros lustruit. Acest lucru se face prin șlefuirea cu un material abraziv, printr-o mișcare circulară. În acest fel se elimină multe cristale mici de pe suprafață, lăsând în urma goluri mici sau gropi. Mărimea și numărul acestor gropi variază de la o piatră la alta.

Te așteptăm și săptămâna viitoare pe blogul Stona pentru a citi despre civilizația egipteană și despre modul în care au folosit această piatră. Pe săptămâna viitoare!